Capcana perfecționismului

Perfecționismul este considerat un factor de personalitate care se asociază puternic cu diferite forme de distres atât la copii și adolescenți, cât și la adulți.

Perfecționismul este un construct multidimensional care include subtipurile de perfecționism adaptativ și dezadaptativ. Principala diferență dintre aceste subtipuri constă în modalitatea în care persoanele percep și gestionează acțiunile pentru a atinge standardele și așteptările din partea lor dar și din partea celorlalți.

Persoanele care manifestă perfecționism adaptativ își setează scopuri realiste, își recunosc limitele în încercările de a finaliza cu succes o anumită sarcină sau activitate, tind să facă atribuiri interne succesului lor. Persoanele care manifestă perfecționism dezadaptativ au tendința de a gândi dihotomic, experiențiază o teamă permanentă de eșec și dezamăgire a celorlalți, fac atribuiri interne eșecului și  generalizează nereușitele în toate aspectele vieții lor. Câteva din elementele pe care le au în comun persoanele perfecționiste fie că sunt pe dimensiunea adaptativă, fie pe cea dezadaptativă sunt motivația foarte puternică de a realiza totul perfect sau fără greșeală și evaluarea foarte critică a performanței. De asemenea, persoanele din ambele categorii resimt foarte puternic presiunea de a reuși, însă utilizează mecanisme de coping diferite .

Chiar dacă cele mai multe studii s-au concentrat pe dimensiunea dezadaptativă , autorii mai multor studii recente (Fredrick, Demaray, Jenkins, 2017; Ibrahim, Syamsuri, 2018) arată că persoanele care manifestă  perfecționism adaptativ sunt mai conștiincioase, au o rezistență foarte ridicată la stimuli distractori și la efort, sunt mai perseverente și experiențiază emoționalitate pozitivă în raport cu performanța lor.

  • Care este impactul perfecționismului dezadaptativ sau nesănătos asupra copiilor și adolescenților?

Mediul școlar este unul în care partea de evaluare școlară dar și socială este puternic prezentă, fapt care poate intensifica tendințele perfecționiste, creând astfel distres și simptome de anxietate în rândul elevilor. Caracteristicilor perfecționismului pot fi observate încă din primii ani de școlarizare (5-6 ani), acestea accentuându-se mai ales în perioada adolescenței (Hewitt, Caelian, 2002). Elevii perfecționiști sunt motivați să exceleze dar sunt adesea împiedicați să își atingă scopurile datorită așteptărilor nerealiste pe care le au sau abilităților care nu sunt dezvoltate în concordanță cu aceste așteptări.  Lipsa de satisfacție în raport cu performanța duce de cele mai multe ori la frustrare și procrastinare. La rândul ei procrastinarea alimentează teama de eșec care ajunge să se generalizeze în mai multe aspecte ale vieții elevului, nu doar în cele legate de școală (teama de a nu dezamăgi prietenii sau părinții). Acest mecanism devine în timp un ciclu vicios. Astfel, dimensiunile perfecționismului acționează ca factori de vulnerabilitate pentru tulburările de anxietate și depresie (Hewitt, Caelian, 2002).

Câteva recomandări pentru părinții ai căror copiii manifestă tipul de perfecționism dezadaptativ:

  • Fiți empatici: copiii și adolescenții aud foarte des  ce ar trebui să facă, ce standarde ar trebui să atingă, astfel îi ajutați discutând despre temerile lor legate de posibile eșecuri, despre fricile în raport cu standardele pe care doresc să le atingă
  • În discuțiile cu adolescenții încercați să mutați accentul de pe performanță, pe procesul de învățare
  • Oferiți încurajări pe parcursul procesului de învățare sau de pregătire pe care copiii îl parcurg, nu doar pentru rezultatele pe care le obțin
  • Oferiți sprijin atunci când copiii au dificultăți în a accepta imperfecțiunile activităților pe care le realizează

Bibliografie

Fredrick, S. S., Demaray, M. K., & Jenkins, L. N. (2017). Multidimensional Perfectionism and Internalizing Problems: Do Teacher and Classmate Support Matter?. The Journal of Early Adolescence37(7), 975-1003.

Hewitt, P. L., Caelian, C. F., Flett, G. L., Sherry, S. B., Collins, L., & Flynn, C. A. (2002). Perfectionism in children: Associations with depression, anxiety, and anger. Personality and Individual Differences32(6), 1049-1061.

Ibrahim, M., & Syamsuri, C. S. (2018, July). Academic Perfectionism among Adolescents: A Qualitative Study. In Universitas Indonesia International Psychology Symposium for Undergraduate Research (UIPSUR 2017). Atlantis Press.

Stoeber, J., & Rambow, A. (2007). Perfectionism in adolescent school students: Relations with motivation, achievement, and well-being. Personality and individual differences42(7), 1379-1389.